Invazia franceză
a Rusiei din 1812 a marcat un punct de cotitură în destinul lui
Napoleon. Marea sa
Armată a suferit
pierderi covârșitoare în
timpul campaniei și nu s-a
recuperat niciodată pe deplin. În 1813, a Șasea Coaliție l-a înfrânt la Leipzig; în anul următor Coaliția a invadat Franța, l-a forțat pe Napoleon să abdice și l-a exilat pe insula Elba. În mai
puțin de un
an, a scăpat de pe Elba și s-a
întors la putere, însă a fost învins în bătălia de la Waterloo din iunie 1815. Napoleon
și-a
petrecut ultimii șase ani
ai vieții sub
supraveghere britanică peninsula Sfânta Elena. O autopsie a concluzionat că a
murit de cancer la
stomac, deși Sten Forshufvud și alți oameni de știință au
continuat să susțină că a
fost otrăvit cu arsenic.
Conflictul cu restul Europei a
condus la o perioadă de război
total de-a
lungul continentului, iar campaniile sale sunt studiate la academii miltare din
întreaga lume. Deși
considerat un tiran de către oponenții săi, el a rămas în istorie și datorită creării Codului Napoleonian, care a pus fundațiile legislației administrative și judiciare în majoritatea țărilor Europei
de Vest.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu